Yeni-Sale, cetatea care a supravieţuit confruntărilor ruso-turce

citeste mai mult

Dacă paşii v-au purtat în Dobrogea şi aţi ajuns, din varii motive, pe drumul spre Sarichioi, nu ocoliţi cetatea Enisala. Aflată între comuna Sarichioi şi satul Enisala, cetatea Yeni-Sala face parte din rândul construcţiilor genoveze de pe teritoriul României.

A fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea si ulterior inclusa in sistemul defensiv al Tarii Romanesti, iar mai apoi fiind transformata in garnizoana a Imperiului Otoman. Abandonata de turci, cetatea s-a ruinat in urmatoarele veacuri, dar este singura cetate medievala care a supravietuit confruntarilor armate ruso-turce desfasurate pe teritoriul Dobrogei. Denumirea cetatii provine de la turcescul “yeni” (nou), respectiv regionalismul dobrogean “sale” (asezare, sat), adica asezare noua. Se pare ca turcii au preluat aceasta denumire de la unitatea administrativa de langa cetate, careia i se spunea Vicus Novus (Satul Nou), apoi Novoe Selo. In acelasi timp, cetatea este cunoscuta si sub denumirile Heraclia sau Heracleea. Cetatea Enisala a fost construita cu scop militar, defensiv si de supraveghere de la inaltime a drumurilor de pe uscat si mai ales de pe apa, intr-o perioada in care gurile Cernet si Dunavat nu erau inca blocate, iar actualul lac Razim era inca golf al Marii Negre. Cetatea a fost ridicata de puterea imperiala bizantina si de cea comerciala genoveza la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul secolului al XIV-lea, secol in care a avut rol militar, politic si administrativ si mai putin economic, facand parte din lanţul de colonii genoveze care cuprindea oraşele Chilia şi Likostomion din Delta Dunării, Cetatea Albă de la gurile Nistrului, Caffa şi Balaclava din sudul Crimeei. Cetatea Yeni-Sale, are un plan poligonal neregulat, care urmeaza sinuozitatile masivului de „calcar jurasic” pe care este asezata. Zidurile de incinta, turnurile si bastioanele cetatii sunt partial conservate, se pastreaza in cea mai mare parte o inaltime de 5-10 m si au permis initierea in 1991 a unor lucrari de restaurare. Atrage atentia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul portii principale, cu arcada dubla, de origine orientala, intalnita frecvent in evul mediu si utilizata de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanica, dar si in tarile romane la Cetatea Neamtului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Arges si la bisericile moldovenesti ctitorite de Stefan cel Mare. Marcata de evenimentele trecutului, aflata in bataia vanturilor, cetatea de la Enisala este azi un punct turistic deosebit in centrul Dobrogei.

Cetatea Enisala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *