Fuziune prin absorbţie: dispare Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovsky

Pe site-ul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost postat, astăzi, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti. Conform acestui proiect, Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovsky se desfiinţează ca urmare a fuziunii prin absorbţie. Iată proiectul, aşa cum este el postat:

 

Hotărâre

privind reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 233 și 234 din Codul civil

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art.1(1)Opera Naţională Bucureşti se reorganizează, ca urmare a fuziunii prin absorbție cu Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian”, cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti,  cu Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa, care se desființează.

(2) Opera Naţională Bucureşti, denumită în continuare Opera, este instituţie publică de spectacole şi concerte de importanţă naţională, subordonată Ministerului Culturii, finanțată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat și îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia specifică instituțiilor de spectacole.

(3) Opera poate funcţiona atât ca instituţie de repertoriu, de proiecte, cât şi ca instituţie gazdă de spectacole, producător și promotor de evenimente și artiști în domeniile: operă, operetă, musical, balet, dans contemporan, muzică contemporană.

(4)Sediul Operei este în municipiul Bucureşti, bd. Mihail Kogălniceanu nr. 70-72, sectorul 5.

(5)Opera are în administrare imobilul prevăzut la alin. (4), precum şi imobilele  administrate de instituțiile  reorganizate potrivit alin.(1).  

(6) Opera se subrogă în drepturile și obligațiile Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa cu privire la imobilul în care acesta își desfășoară activitatea, aflat în domeniul public al judeţului Constanţa, transmis prin Hotărârea nr. 263/2010 a Consiliului Judeţean Constanţa din administrarea Consiliului Judeţean Constanţa în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski”.

 

 

Art 2.

(1) Opera  are ca obiectiv principal promovarea valorilor muzicale, coregrafice autohtone şi universale, precum şi ale artelor interpretative de operă, operetă, dans contemporan, musical, muzică contemporană şi balet, pe plan naţional şi internaţional.

(2) Obiectivele specifice ale Operei sunt următoarele:

a)  punerea în valoare a talentului creatorilor şi interpreţilor din domeniul artelor spectacolului muzical în general şi din domeniul operei, operetei, musicalului, muzicii contemporane, muzicii simfonice și camerale, dansului contemporan şi baletului în special;

b)  sprijinirea debutului şi afirmarea tinerilor creatori şi interpreţi şi implicarea în educarea prin artă a publicului;

c)  promovarea meseriilor specifice;

d)  asigurarea unei oferte complete de servicii legate de dezvoltarea carierei în artele spectacolului: formare, consiliere, promovare și dezvoltare a mobilității artiștilor pe piața muncii;

e)  punerea în valoarea a creatorilor și interpreților din domeniul operei, operetei, musicalului, baletului, dansului contemporan, muzicii simfonice, camerale și muzicii contemporane;

f)   reprezentarea genurilor muzicale și coregrafice prin programe orientate spre public;

g)  promovarea creațiilor contemporane prin expresii și creații inovatoare;

h)  promovarea creației naționale și internaționale;

i)    susținerea cercetării în toate domeniile artei și teoriei coregrafice;

j)    valorificarea patrimoniului universal al artelor spectacolului muzical prin cercetare și prin reprezentare;

k)  promovarea libertății de creație, de exprimare artistică și de comunicare publică a operelor artistice;

l)    susținerea educației culturale în rândul tinerilor prin intermediul promovării artelor spectacolului;

m)  promovarea muzicii contemporane și a culturii urbane în rândul și prin intermediul tinerilor.

 

 

(3)Pentru atingerea obiectivului general și obiectivelor specifice prevăzute la alin. (1) și alin. (2), Opera desfăşoară următoarele activităţi principale:

a)  producerea şi susţinerea de spectacole de operă, operetă, balet, muzică contemporană, dans contemporan, evenimente, precum şi de spectacole muzicale;

b)  promovarea în ţară şi în străinătate a repertoriului reprezentativ pentru opera, opereta şi baletul românesc şi universal, clasic şi contemporan;

c)  coproducerea sau participarea la organizarea de spectacole şi evenimente în colaborare cu alte instituţii artistice, cu persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate;

d)  realizarea şi dezvoltarea de programe, proiecte şi acţiuni culturale în domeniul operă, balet, operetă, musical, muzică simfonică, camerală, dans contemporan și muzică contemporană, în parteneriat cu artişti, organizaţii neguvernamentale, instituţii de spectacole din ţară şi din străinătate, precum şi alte instituţii;

e)  realizarea, editarea de publicaţii specifice pe orice tip de suport și de înregistrări audio și video şi comercializarea acestora;

f)   studierea pieţei, adaptarea tehnicilor de publicitate şi vânzare specifice, impresariat şi organizare spectacole, îmbunătăţirea imaginii, comunicarea specifică a spectacolelor și promovarea artiștilor și tinerelor talente;

g)  formarea și consilierea  specialiștilor  în artele spectacolului;

h)  organizarea de cursuri de perfecționare, calificare, precum și orice alte tipuri de activități legate de formare și consiliere profesională şi de concursuri interne şi internaţionale;

i)    organizarea de cursuri, ateliere, laboratoare pe domeniile specifice artelor spectacolului muzical;

j)    organizarea de evenimente culturale, în ţară şi străinătate în scopul stabilirii de contacte internaţionale şi pentru promovarea imaginii României, prin promovarea artelor spectacolului muzical;

k)  infiintarea de asociatii și fundatii;

l)    realizarea de coproducții, colaborări, schimburi internaționale, găzduiri ale unor evenimente importante și  dezvoltarea de parteneriate;

m) organizare de festivaluri naționale și internaționale de specialitate;

n)  implicarea activă în organizații și rețele de instituții muzicale internaționale;

  • o)  realizarea și sprijinirea activităților de cercetare în domeniul artelor spectacolului muzical;

p)  sprijinirea activităților și acțiunilor experimentale în domeniile specifice artelor spectacolului muzical;

q)  organizarea de seminarii, simpozioane, dezbateri, conferințe, masterclass-uri, ateliere, prezentări, și alte tipuri de activități cu scopul diseminării rezultatelor activităților de cercetare și experiment;

r)   desfasurarea activității de impresariat pentru artiști şi creatori din domeniu;

s)  conceperea și producerea în studioul propriu sau în colaborare cu alti parteneri, de înregistrari audio si video necesare valorificării și promovării spectacolelor, precum  tinerelor talente și tinerilor creatori.

 

 

Art.3.(1) În cadrul Operei funcționează Studioul experimental în artele spectacolului muzical – “Ludovic Spiess”, denumit în continuare Studioul, ca structură fără personalitate juridică, a cărui organizare se stabilește prin regulamentul  de organizare și funcționare a Operei și are următoarele obiective principale:

 

a)  promovarea inovației în activități specifice artelor spectacolului muzical și a formelor inovative de concepere, realizare și difuzare, receptare a spectacolului;

b)  valorificarea patrimoniului universal al artelor spectacolului muzical prin cercetare și reprezentare.

 

(2)  În vederea atingerii obiectivelor sale, Opera prin Studiou desfășoară următoarele activități:

 

a)     realizarea de activități de cercetare în domeniul artelor spectacolului musical – operă, operetă, balet, musical din punct de vedere artistic, al tehnicii de spectacol, inter-disciplinar;

b)     organizarea şi desfăşurarea de programe educaţionale, de perfecţionare şi formare continuă a artiştilor şi a personalului specializat, de creaţie şi cercetare în domeniile muzical, operă şi balet, precum şi prezentări ale creaţiilor experimentale;

c)     coordonarea de activități experimentale în domeniul artelor spectacolului muzical – operă, operetă, balet și musical;

d)     organizarea de seminarii, simpozioane, dezbateri, conferințe, prezentări și alte tipuri de activități cu scopul diseminării rezultatelor cercetării și experimentului;

e)     organizarea de cursuri, ateliere și laboratoare pe domeniul specific;

f)      susţinerea de programe şi proiecte și realizarea de publicații, materiale pe orice tip de suport  de informare şi educative, destinate specialiştilor şi publicului larg;

g)     dezvoltarea de parteneriate cu profesioniști, cercetători, instituiții de învățământ, cercetare, precum și cu alte tipuri de instituții în vederea atingerii obiectivelor propuse.

 

 

    Art.4.  În realizarea activităţilor prevăzute la art.2 și 3, Opera poate iniţia şi dezvolta parteneriate cu unităţile de învăţământ de profil din ţară şi străinătate, inclusiv pentru desfăşurarea de programe educaţionale şi de cercetare comune.

 

 Art.5

(1)Opera are deplină autonomie în stabilirea repertoriului, precum şi în realizarea programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale şi artistice proprii sau în colaborare.

(2)Activitatea Operei este programată şi se desfăşoară pe stagiuni, în conformitate cu prevederile legale.

(3)Durata şi data începerii stagiunii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Operei.

 

Art. 6

 (1)Numărul maxim de posturi pentru Operă se aprobă prin ordin al ministrului culturii și se stabileşte în limita numărului maxim de posturi prevăzut la pct. II din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările ulterioare.

(2) Salarizarea personalului Operei se face potrivit prevederilor legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.

 

Art. 7

(1)Conducerea Operei este asigurată de manager, pe baza contractului de management, încheiat potrivit legii.

(2)Structura organizatorică a Operei cuprinde direcţii, servicii, birouri, ateliere şi alte compartimente și structuri funcţionale specifice, cu încadrarea în normele de structură stabilite de lege.

(3)Structura organizatorică și Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Operei se aprobă prin ordin al ministrului culturii, la propunerea managerului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

Art. 8

(1)Managerul Operei conduce întreaga activitate a instituţiei, pe care o reprezintă în raporturile cu terții.

(2)Managerul Operei este ordonator terţiar de credite.

(3)În exercitarea atribuţiilor sale, managerul  Operei emite decizii.

În absenţa managerului, Opera este condusă de unul dintre directori, desemnat de manager prin decizie scrisă.

 

Art. 9

(1) Managerul este asistat în activitatea sa de Consiliul artistic şi Consiliul administrativ ale operei, înființate prin decizia acestuia.

(2)Consiliul artistic are rol consultativ şi este format din personalităţi culturale din cadrul Operei şi din afara acesteia. Numărul membrilor consiliului artistic se aprobă prin ordin al ministrului culturii și nu poate depăşi 5 membri.

(3)Consiliul administrativ are rol deliberativ şi  are componența stabilită de lege.

 

Art. 10

(1)Activitatea Operei este finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii.

(2)Veniturile proprii ale Operei pot proveni din:

a)realizarea activităţilor specifice obiectului de activitate;

b)vânzarea biletelor de intrare la spectacole sau a programelor de spectacole;

c)editarea şi vânzarea de cărţi, studii, materiale pe suport audio şi video, precum şi alte publicaţii de specialitate;

d)prestarea de servicii culturale;

e)valorificarea bunurilor care fac parte din patrimoniul său;

f)sponsorizări sau donaţii ale persoanelor fizice ori juridice, române sau străine;

g)alte activităţi specifice, realizate în condiţiile legii.

(3)Liberalităţile de orice fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiţii ori de sarcini care pot afecta autonomia Operei sau care contravin atribuţiilor sale.

 

Art. 11. Managerul Operei are dreptul  să depună un nou proiect de management adaptat noii forme organizatorice a instituției, în termen de 45 de zile de la aprobarea regulamentului de organizare și funcționare pentru punerea în aplicare a reorganizării.

 

 

Art.12 (1) Personalul instituţiilor desființate potrivit art.1, se preia și va fi încadrat în limita numărului maxim de posturi aprobat pentru Operă, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcţii din cadrul  instituţiei publice.

(2) Încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi pe noile funcţii din instituţia care îl preia, precum şi stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează pe bază de concurs sau examen, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare  a prezentei, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii.

(3) Încetarea raporturilor de muncă ale personalului, ca urmare a reorganizării potrivit prezentei, se face cu respectarea procedurilor și termenelor  legale aplicabile categoriei de personal din care face parte şi a prevederilor legale privind protecţia socială, pe baza criteriilor stabilite între conducerea instituţiei publice şi reprezentanţii salariaţilor sau, după caz, ai sindicatelor.

 

 

 

Art. 13 (1) Patrimoniul Operei este format din patrimoniul Operei Națioale București, care se completează cu activul şi pasivul Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian”,  Centrului Naţional al Dansului Bucureşti,   Centrului Național de Artă „Tinerimea Română” și   Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa , conform ultimei situații financiare întocmite, și este preluat pe bază de protocol de predare-preluare,  încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Protocolul de predare-preluare prevăzut la alin. (1) va cuprinde:

a) prevederile bugetare pe anul 2013, execuția bugetară la momentul predării-preluării, inclusiv creditele bugetare rămase neutilizate;

b) structurile de personal preluate;

c)  patrimoniul stabilit pe baza situațiilor financiare întocmite de fiecare instituție, bunurile imobile aflate în administrarea  fiecărei instituții, cuprinse în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,  care trec în administrarea Operei.

(3) După semnarea protocolului prevăzut la alin (1),  anexa 6 la HG 1705/2006 se modifică în mod corespunzător.

(4) Opera preia obiectivul de investiţii “Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian»” și  devine beneficiar  al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați prin Hotărârea nr. 1028 din 24 octombrie 2012 .

(5) Opera preia obiectivul de investitii Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian»”, “Sala OMNIA” și devine beneficiar al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați.

 

Art. 14.

(1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările în structura bugetului de stat şi în bugetul Ministerului Culturii pe anul 2013 corespunzător prevederilor prezentei hotărâri, la propunerea ordonatorului principal de credite, în baza protocoalelor de predare-preluare.

(2) Se autorizează Ministerul Culturii să detalieze modificările prevăzute la alin. (1), să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetele proprii şi să le comunice Ministerului Finanţelor Publice.

(3)Desfiinţarea și reorganizarea instituţiilor publice prevăzute la art. 1 va produce efecte la data intrării în vigoare a ordinului ministrului culturii privind organizarea și funcționarea Operei  pentru punerea în aplicare a reorganizării.

(4) Până la data semnării protocoalelor de predare-preluare, respectiv până la data emiterii ordinului prevăzut la alin (3), instituţiile supuse reorganizării se finanţează din bugetele entităţilor existente anterior datei intrării în vigoare a prezentei.

 

 

Art. 15

(1)         Pe data intrării in vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă:

a)     HOTĂRÂREA nr. 1123 din 15 iulie 2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

b)     HOTĂRÂREA nr. 530 din 9 iunie 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

c)      HOTĂRÂREA nr. 1089 din 16 august 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea şi funcţionarea Operei Naţionale din Bucureşti

 

(2) În anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 22 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, la pct. II “Organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice de cultură de importanţă naţională, finanţate din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat”, nr. crt. 30, 31, 33,  și 35 se abrogă.

 

 

 

VICTOR-VIOREL PONTA

PRIM-MINISTRU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

 

Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ 

 

 Hotărâre

privind reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti

 

 

Secţiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

 

  1. Descrierea situaţiei

actuale

       Având în vedere angajamentele guvernamentale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, Ministerul Culturii consideră necesare   unele măsuri organizatorice care vor avea ca efect creșterea eficienței instituțiilor, precum și diminuarea cheltuielilor bugetare.

Totodată, în urma punerii în aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr. 77 din 26 iunie 2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, multe dintre instituțiile de spectacole din subordinea Ministerului Culturii au suferit reduceri de posturi vacante.

 

Pentru a nu periclita activitatea specifică a acestor instituții publice, considerăm necesare alte măsuri care să aibă ca efect creșterea eficienței dar și  reducerea cheltuielilor, respectiv comasarea unor instituții cu obiect de activitate conex.

 

În prezent, în sistemul de instituții gestionate de  Ministerul Culturii funcționează mai multe instituții cu atribuții în domeniul spectacolului, dansului, operei, baletului, operetei.

d)   Astfel, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, este organizat şi funcţionează ca instituţie publică naţională de spectacole, în subordinea Ministerului Culturii, conform HG nr.1123 din 15 iulie 2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti și HG nr. 530 din 9 iunie 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

Centrul poate funcţiona atât ca instituţie de proiecte, cât şi ca instituţie gazdă de spectacole în domeniul dansului contemporan, având ca obiective principale:

a)susţinerea, dezvoltarea şi promovarea dansului contemporan românesc în ţară şi în străinătate;

b)susţinerea cercetării în toate domeniile artei şi teoriei coregrafice;

c)susţinerea de programe şi proiecte de informare şi educative, destinate specialiştilor şi publicului larg;

d)dezvoltarea de proiecte coregrafice naţionale şi internaţionale în parteneriat cu artişti, cu centre coregrafice, organizaţii neguvernamentale, instituţii de spectacole, cu alte instituţii de cultură şi structuri de profil din ţară şi din străinătate;

e)sensibilizarea publicului pentru arta coregrafică.

 

Centrul National de Arta „Tinerimea Româna” este înfiintat si functioneaza în baza Hotarârii Guvernului nr. 527/1992 de reorganizare a unor institutii publice subordonate Ministerului Culturii si a Hotarârii Guvernului nr.78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerul Culturii si Cultelor.

Centrul National de Arta „Tinerimea Româna” are ca principal obiect de activitate urmatoarele:

·        realizarea de spectacole si turnee artistice pentru toate genurile artistice, cu scop cultural, educativ si de divertisment;

·        acordarea de asistenta de specialitate pentru toate formatiile artistice de tineret din tara în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect cultural, instructiv – educativ si patriotic.

 

Teatrul National de Operetă Ion Dacian derulează proiecte diverse, de la proiectele dedicate accesibilizării actului artistic, la coproducţii şi colaborări internaţionale de la reformularea artistică a spectacolelor de operetă clasică pentru a răspunde orizontului de aşteptare actual la noile producţii de musical de la tradiţie la inovaţie şi experiment şi la proiecte socio-educaţionale. Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” îşi propune, cu fiecare proiect, să formuleze o strategie culturală inedită care să promoveze valoarea, unicitatea şi importanţa artelor spectacolului muzical, atât în România cât şi peste hotare.

Teatrul are următorul obiect de activitate:

a) susţine la sediu sau în deplasare – în ţară şi peste hotare -, spectacole, precum: operetă clasică şi contemporană românească şi străină, operetă pentru copii, musicaluri, balet, concerte de arii din operete şi opere;

b) organizează şi participă la evenimente şi acţiuni cultural-artistice, în ţară şi în străinătate;

c) realizează proiecte cultural-artistice cu artişti şi instituţii din ţară şi din străinătate;

d) consfătuirea cu autorii de librete şi compozitorii, precum şi cu reprezentanţii presei, televiziunilor;

e) asigură subtitrarea libretelor originale, permiţând accesul tuturor categoriilor de public;

f) atrage şi formează publicul tânăr prin prezentarea spectacolelor de operetă pentru copii şi a spectacolelor pentru tineret;

g) colaborează cu instituţiile de învăţământ artistic în vederea pregătirii viitorilor artişti interpreţi, prin asigurarea efectuării practicii artistice împreună cu artiştii profesionişti.

 

 

Potrivit HG nr. 1089 din 16 august 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea şi funcţionarea Operei Naţionale din Bucureşti, Opera Naţională Bucureşti, este instituţie publică de spectacole şi concerte, de repertoriu, de importanţă naţională, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia română în vigoare.

Opera are ca obiectiv principal promovarea valorilor muzicale autohtone şi universale, precum şi ale artelor interpretative de operă şi balet, pe plan naţional şi internaţional.

Pentru atingerea obiectivului menționat, Opera desfăşoară următoarele activităţi principale:

a)producerea de spectacole de operă şi balet, precum şi de spectacole muzicale, promovarea în ţară şi în străinătate a repertoriului reprezentativ pentru opera şi baletul românesc şi universal, clasic şi contemporan;

b)coproducerea sau participarea la organizarea de spectacole în colaborare cu alte instituţii artistice, cu persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate;

c)punerea în valoare a talentului creatorilor şi interpreţilor din domeniul artelor spectacolului muzical în general şi din domeniul operei şi baletului în special;

d)sprijinirea debutului şi afirmarea tinerilor creatori şi interpreţi şi implicarea în educarea prin artă a publicului;

e)realizarea şi dezvoltarea de programe, proiecte şi acţiuni culturale în domeniul muzical, de operă şi balet, în parteneriat cu artişti, organizaţii neguvernamentale, instituţii de spectacole din ţară şi din străinătate;

f)realizarea şi editarea de publicaţii specifice pe orice tip de suport şi comercializarea acestora;

g)studierea pieţei, adaptarea tehnicilor de publicitate şi vânzare specifice, impresariat şi organizare spectacole, îmbunătăţirea imaginii şi comunicarea specifică a spectacolelor Operei.

 

Prin efectul Hotărârii Guvernului nr. 1135 din 10 noiembrie 2010 privind reorganizarea unor instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa, denumit în continuare Teatrul, instituţie publică aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Constanţa, trece în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat.

 

Teatrul îşi desfăşoară activitatea în imobilul aflat în domeniul public al judeţului Constanţa, ale cărui date de identificare sunt prevăzute în anexa nr. 1, transmis prin Hotărârea nr. 263/2010 a Consiliului Judeţean Constanţa din administrarea Consiliului Judeţean Constanţa în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski”.

Teatrul se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Sediul Teatrului este în municipiul Constanţa, str. Mircea cel Bătrân nr. 97.

 

Teatrul are ca obiectiv principal promovarea valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional.

 

 

Teatrul desfăşoară următoarele activităţi principale:

a)organizează şi susţine spectacole de operă şi balet proprii sau în colaborare cu alte autorităţi şi instituţii;

b)promovează proiecte de operă şi balet reprezentative pentru arta românească şi universală, clasică şi contemporană;

c)pune în valoare talentul artiştilor din domeniul artelor interpretative, operei, baletului, al regiei şi scenografiei;

d)sprijină debutul şi afirmarea tinerilor artişti şi se implică în educarea prin teatru a tinerilor;

e)realizează sau dezvoltă proiecte culturale naţionale şi internaţionale în domenii conexe artei teatrale, în parteneriat cu artişti, organizaţii neguvernamentale, instituţii de spectacole, alte instituţii de cultură şi structuri de profil din ţară şi din străinătate;

f)realizează şi editează publicaţii specifice pe orice tip de suport, pe care le poate comercializa;

g)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare, potrivit legii.

 

Prin punerea în aplicare a OuG nr. 77/2013 au fost reduse posturile vacante   de la nivelul  celor cinci instituții de spectacole.

 

 

 

 

 

 

  1. Schimbări preconizate
  Având în vedere domeniile de activitate conexe ale acestor instituții de spectacole, necesitatea asigurării funcționării coerente, concertat a acestor instituții, precum și necesititatea reducerii cheltuielilor bugetare, se impune înființarea unei instituții publice care să gestioneze în mod integrat și coerent aceste subdomenii prin reorganizarea acestora prin fuziunea prin absorbție, cu reducere de personal.

 

Realizarea acestei reorganizări prin fuziunea prin absorbție este necesară și oportună atât din punct de vedere artistic, din punct de vedere al managementului resurselor, cât și din punct de vedere al imaginii acestor instituții.

 

1. Oportunități la nivel artistic

 

În primul rând, o analiză a oportunității relevă faptul că, din punct de vedere artistic, acest pas ar reprezenta o consolidare a celor patru genuri muzicale și celor două stiluri de dans pe piața artelor spectacolelor dând posibilitatea unei oferte culturale deopotrivă coerente și diversificată. În acest sens, noua instituție creată ar avea un mai mare caracter de reprezentativitate pentru cultura română având rol de reprezentare, rol social și educațional. Totodată, o nouă instituție de acest fel ar acoperi, din punct de vedere al activității, toată aria muzicală și coregrafică specifică, de o înaltă calitate. Nu în ultimul rând, din punct de vedere artistic, noua instituție va avea un repertoriu diversificat într-o abordare strategică și coerentă.

 

Un alt beneficiu este legat de dezvoltarea resursei umane artistice, care, în sensul acestui nou proiect de instituție, va avea ocazia să își păstreze repertoriul, dar să își diversifice activitatea. O nouă construcție de acest gen va presupune promovarea excelenței și performanței în rândul resursei umane artistice.

 

Tot din punct de vedere artistic, un alt beneficiu este acela că noua instituție creată va reprezenta o canalizare centralizată de forțe, resurse și idei, evitând astfel dublajul în activitatea artistică, în conceperea de proiecte și programe, în programarea artistică a repertoriului și artiștilor, contribuind la creșterea valorii artistice.

 

În ceea ce privește dezvoltarea pieței muncii în domeniu este de remarcat importanța demersului pentru facilitarea condițiilor propice pentru educație și formare. Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă ”Ion Dacian” sunt în prezent furnizori de formare autorizați pentru meserii diferite în artele spectacolului, iar un consorțiu format din cele două structuri, la care se adaugă alte două structuri care au drept obiectiv inclusiv educația și formarea, poate oferi o alternativă viabilă la formarea continuă specifică. O astfel de structură capabilă să ofere servicii complete de formare poate fi un important partener de dialog pentru Universitatea Națională de Muzică București, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale” și licee de coregrafie, fiind în măsură să influențeze pozitiv prioritățile în educația academică. De asemenea, noua instituție ar contribui activ la dezvoltarea pieței muncii fiind principalul și cel mai important angajator pe piața locală pentru absolvenții în domeniu, iar activitatea sa va reflecta această responsabilitate asumată în mod strategic.

 

Totodată, la nivel artistic se remarcă organizării activității de de cercetare, dezvoltare și experiment în artele spectacolului și în domeniul dansului contemporan. Scopul principal este să  promoveze noi direcții și tendințe în artele spectacolului muzical reprezentând o resursă importantă de dezvoltare și inovare în domeniu, precum și de susținere a performanței artistice. Componenta de cercetare, dezvoltare și experiment asigură pe de-o parte valorificare patrimoniului universal și național, dar și înnoirea perpetuă a ofertei culturale.

 

Nu în ultimul rând, prin intermediul acestui demers de reorganizare, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, devenit structură în cadrul Operei, își recupereză obiectivul inițial și anume acela de a contribui strategic și programatic la educația și modelarea valorilor tinerilor.  Prin acțiunile de susținere și impresariere a tinerilor artiști Opera se va poziționa asemeni unei fabrici de talente, propunându-și să creeze adevărate star-uri care promovează valorile universale – talentul, creativitatea, profesionalismul, arta.

Tinerimea Română va avea și un alt rol – acela de a atrage publicul tânăr către celelalte activități ale instituției în vederea asigurării publicului viitor, prin promovarea artiștilor de operă, operetă și musical într-un context și prin activități care se adresează cu prioritate, personalizat publicului tânăr.

Prin intermediul poziționării în sfera culturii urbane și a muzicii contemporane Tinerimea Română va asigura echilibrul și reprezentarea judicioasă a tuturor genurilor și categoriilor de public, în vederea dezvoltării instituției și atingerii obiectivelor sale.

 

2. Oportunități la nivel economic/managerial

 

Managementul comun aduce o serie de oportunități din punct de vedere economic, al resurselor, precum și din punct de vedere strategic. Principalul avantaj este dat de viziunea centralizată atât asupra activității artistice, cât și asupra resurselor implicate. La nivel administrativ va avea loc o diminuare în necesarul de personal (departamentele TESA  de tip contabilitate, resurse umane, juridic). Totodată, funcțiile de conducere vor fi comune tipurilor de activități artistice. În prezent instituțiile supuse reorganizării cumulează un număr de 1023,5 posturi. În urma unirii celor două instituții, conform cu analizele de la acest moment, estimăm o scădere de cca. 45 posturi, din departamentele TESA si tehnic și la nivelul funcțiilor de conducere. Astfel, aspectele legate de redimensionarea aparatului administrativ și de conducere vor duce pe de-o parte la eficientizarea efortului legat de resursa umană, dar și la o viziune managerială uniformă și echilibrată.

 

Din punct de vedere economic, centralizarea presupune optimizarea cheltuielilor prin evitarea dublajelor legate atât de activitate, cât și de resursele implicate, iar creșterile cu privire la volumul activității și monopolizarea activității muzicale, aduc posibilitatea optimizării și renegocierii costurilor pentru servicii externalizate și colaboratori.

 

Totodată, managementul comun poate aduce coerență în gândirea strategică a activității celor cinci instituții reflectată inclusiv în optimizarea eforturilor artistice și în valorificarea la maxim a potențialului existent. Printr-un management comun se va evita dublarea eforturilor legate de activitate sau resurse.

 

3. Oportunități la nivel de imagine

 

Din punct de vedere al publicului, în prezent, cele cinci instituții își împart spectatorii. Opera este frecventată de un public caracterizat de tradiționalism, cu medii de vârstă de peste 30 de ani, în timp ce Opereta atrage publicul tânăr, dornic să experimenteze. Prin urmare, realizarea unui proiect unic format din cele cinci instituții, în sensul nealterării specificului fiecăreia dintre acestea, va aduce un număr mai mare de spectatori. Acest fapt va fi reflectat ulterior într-o îmbunătățire a politicii de parteneriate și sponsorizări, atrăgând o implicare mai mare a acestora în activitatea instituției.

 

Totodata, diversificarea ofertei va reprezenta un beneficiu de imagine, noua instituție fiind capabilă să ofere servicii integrate și să acopere întreaga arie a artelor spectacolului muzical printr-o propunere de calitate și la un înalt nivel de profesionalism.

 

Noua Operă va deveni o instituție reprezentativă a statului român atât la nivel național cât și internațional. Dat fiind caracterul universal al muzicii și dansului, instituția nou creată poate juca un rol activ în reprezentarea României la marile evenimente culturale internaționale (evenimente legate de Ziua Națională a României, târguri de carte, festivaluri etc.) Astfel, Teatrul Național de Operetă “Ion Dacian” este bine poziționat în această direcție, organizând numeroase evenimente de acest fel. Un exemplu de bună practică, de urmat în cazul de față, este Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg a cărui activitate peste hotare este definită de rolul de ambasador al valorilor naționale transpuse într-un limbaj artistic universal.

 

Nu în ultimul rând, prin corecta reprezentare a tuturor genurilor instituția nou formată are posibilitatea să atragă noi categorii de public pe care să îl cultive și să îl îndrepte și spre celelalte activități din portofoliu.

 

În concluzie, în contextul pieței culturale din România, în vederea promovării valorilor autentice, reorganizarea Operei prin fuziunea prin absorbție cu cele patru instituții este oportună. Prin intermediul noii instituții, arta spectacolului muzical poate fi mai bine reprezentată (calitativ și valoric), într-un mod mai eficient, mai coerent și de impact.

Punerea în aplicare a măsurilor de reorganizare se va realiza prin emiterea unui nou regulament de organizare și funcționare, care să reflecte  unirea domeniilor de activitate, aprobat în 30 de zile dela intrarea în vigoare a hotărârii.

 

Potrivit OUG nr. 68/2013, Managerul Operei are dreptul  să depună un nou proiect de management adaptat noii forme organizatorice a instituției, în termen de 45 de zile de la adoptarea actelor administrative de punere în aplicare a reorganizării.

 

Personalul instituţiilor desființate se preia și va fi încadrat în limita numărului maxim de posturi aprobat pentru Operă, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de funcţii din cadrul  instituţiei publice.

 

Încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi pe noile funcţii din instituţia care îl preia, precum şi stabilirea drepturilor salariale aferente se realizează pe bază de concurs sau examen, în termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare  a prezentei, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcţii.

Încetarea raporturilor de muncă ale personalului, ca urmare a reorganizării potrivit prezentei, se face cu respectarea procedurilor  și termenelor legale aplicabile categoriei de personal din care face parte şi a prevederilor legale privind protecţia socială, pe baza criteriilor stabilite între conducerea instituţiei publice şi reprezentanţii salariaţilor sau, după caz, ai sindicatelor.

 

 

Totodată, proiectul de act normativ reglementează situația patrimoniului Operei, acesta fiind format din patrimoniul Operei Națioale București, care se completează cu activul şi pasivul Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian”,  Centrului Naţional al Dansului Bucureşti,   Centrului Național de Artă „Tinerimea Română” și   Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa , conform ultimei situații financiare întocmite, și este preluat pe bază de protocol de predare-preluare,  încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Protocolul de predare-preluare va cuprinde:

a) prevederile bugetare pe anul 2013, execuția bugetară la momentul predării-preluării, inclusiv creditele bugetare rămase neutilizate;

b) structurile de personal preluate;

c)  patrimoniul stabilit pe baza situațiilor financiare întocmite de fiecare instituție, bunurile imobile aflate în administrarea  fiecărei instituții, cuprinse în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,  care trec în administrarea Oeprei.

Opera preia obiectivul de investiţii “Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian»” și  devine beneficiar  al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați prin Hotărârea nr. 1028 din 24 octombrie 2012 .

Opera preia obiectivul de investitii Teatrul Naţional de Operetă «Ion Dacian»”, “Sala OMNIA” și devine beneficiar al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați.

 

Opera se subrogă în drepturile și obligatile Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa cu privire la imobilul în care acesta își desfășoară activitatea, aflat în domeniul public al judeţului Constanţa, transmis prin Hotărârea nr. 263/2010 a Consiliului Judeţean Constanţa din administrarea Consiliului Judeţean Constanţa în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski”.

 

Numărul maxim de posturi pentru Operă se aprobă prin ordin al ministrului culturii și se stabileşte în limita numărului maxim de posturi prevăzut la pct. II din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările ulterioare.

      Salarizarea personalului Operei se face potrivit prevederilor legale în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.

Desfiinţarea și reorganizarea instituţiilor publice va produce efecte la data intrării în vigoare a ordinului ministrului culturii privind organizarea și funcționarea Operei  pentru punerea în aplicare a reorganizării.

 

Până la data semnării protocoalelor de predare-preluare, respectiv până la data emiterii ordinului, instituţiile supuse reorganizării se finanţează din bugetele entităţilor existente anterior datei intrării în vigoare a prezentei.

 

 

3. Alte informaţii  
 

Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

 

1. Impactul macroeconomic  Nu este cazul
11.Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat  
2. Impactul asupra mediului de afaceri  Nu este cazul
3. Impactul social  Nu se refera la acest aspect
4. Impactul asupra mediului  Nu este cazul
5. Alte informaţii  
 

Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

Indicatori

Anul curent

1

2

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:     1. Nu e cazul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
a)    buget de stat, din acesta:

 

(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri si servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare  

 

 

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor
si/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii  
Secţiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

 

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.

 

 

a)   Pe data intrării in vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă:

-      HOTĂRÂREA nr. 1123 din 15 iulie 2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

-       HOTĂRÂREA nr. 530 din 9 iunie 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

-      HOTĂRÂREA nr. 1089 din 16 august 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea şi funcţionarea Operei Naţionale din Bucureşti

- În anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 22 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, la pct. II “Organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice de cultură de importanţă naţională, finanţate din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat”, nr. crt. 30, 31, 33,  și 35 se abrogă.

a)

b)După semnarea protocolului de predare-preluare a patrimoniului,  anexa 6 la HG 1705/2006 se modifică în mod corespunzător.

 

 

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

 

 Nu se referă la acest aspect
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare  -
4.  Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:  
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente  -
6. Alte informaţii  Nu au fost  identificate.
Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1.Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ

Nu este cazul

Nu e cazul.

 

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

 

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

 

 Nu este cazul
5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

 

 Consiliul Legislativ

 

6. Alte informaţii  Nu au fost identificate.
Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ

 

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

 

Proiectul a fost elaborat cu

respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003

privind transparenţa decizională în

administraţia publică

 

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

 

 

Nu este cazul

 

3. Alte informaţii

 

 
Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare

 

1.Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituţiilor existente

 

 Potrivit reglementărilor legale.
2. Alte informaţii

 

 Nu au fost identificate.

 

 

 

 

 

În considerarea celor evocate, supunem spre adoptare Guvernului proiectul de Hotărâre privind reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti, pe care il supunem avizării.

 

 

Ministrul Culturii,

daniel – Constantin barbu

 

 

 

AvizăM:

 

 

 

Daniel Chiţoiu,

Viceprim-ministru, MINISTRUL FINANŢELOR   pUBLICE

 

 

Liviu Voinea,                                                        Ministrul delegat pentru Buget

 

 

REMUS PRICOPIE,

MINISTRUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

 

 

             MIHNEA COSMIN COSTOIU,

MINISTRU DELEGAT PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR, CERCETARE ŞTIINȚIFICĂ ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

 

MARIANA CÂMPEANU,

MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

 

LIVIU NICOLAE DRAGNEA,

VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRU DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

 

 

 

 

 ministrul  justiţiei,

ROBERT MARIUS CAZANCIUC

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *